Sfarsit Astaire

Îți voi povesti o întâmplare ce a avut loc cu ceva timp în urmă.

Era vara lui 2012. Încep să mă treacă fiori când mă gândesc că au trecut deja 6 ani de-atunci. Era o vară obişnuită, ca oricare alta, după primul meu an de facultate de Autovehicule Rutiere (acel domeniu despre care cu toţii se dau specialişti). Atunci am decis s-o iau înaintea colegilor mei de breaslă şi să mă duc pe capul tatălui meu care ţinea în frâu un atelier auto.

Aşadar, am ajuns printre fierătanii, operaţiuni mai simple şi fine cu cheie dinamometrică sau uneori mai dure, când era necesară forţa ciocanului. Până la urmă, oricum ar fi intrat maşinile în service, trebuiau să iasă pe roţile lor, funcţionând corect.

Cert este că tata nu avea timp de mine, împărţindu-se în stânga şi în dreapta şi m-a pasat lui Costi, un tip deştept, cu un atuu mai rar în medii de acest gen: răbdarea. Am învăţat multe în acea vară, mai stând în preajma lui Costi, mai urmărindu-l pe tatăl meu. Nimic special până aici, mai ales dacă nu eşti pasionat de acest domeniu, de viteză şi sport cu motor.

Urmează punctul culminant.

Să recapitulăm, eu – tânăr, la început de drum, din pasiune începând să studiez şi partea practică, ce la noi de obicei lipseşte cu desăvârşire (majoritatea nefăcând nimic în acest sens), salopetar şi cu ochelari de vedere (mediul impunea, mai ales pentru protecţie), stând pe lângă un specialist pe care îl urmăream. Cu alte cuvinte, cum se spune la noi, „furam meserie”.

Sper că ai reuşit să-ţi faci o imagine despre cum m-ai fi văzut dacă intrai în acel atelier. Eram clasicul ucenic, care habar n-are meserie şi se lipeşte de cine poate să înveţe ceva. Mai pe scurt, ăla de la coadă. Şi toţi mă vedeau aşa. Şi toţi mă priveau cu dispreţ, diverşi clienţi care îşi urmăreau maşinile cu grijă. Iar eu eram conştient de asta şi cumva, în mine, mă amuza acest lucru. 🙂

Dacă nu mi-aş fi dat seama exact până atunci, clicul mi-a fost făcut când a avut loc prima reacţie din partea unui client, care era şi cunoştinţă de-a tatălui meu, însă personal, pe mine nu mă cunoştea. Cum era şi normal, mândria de tată lua amploare uneori. Şi uite aşa, când eram în drum spre a-i aduce lui Costi cala cu care puneam motorul de pe un Volkswagen la punct, mă intersectez cu tatăl meu şi acea cunoştinţă. Tata mă ia de gât ştrengăreşte şi zâmbind, citindu-i-se bucuria în ochi, mă prezintă: El este Adrian, fiul meu!

Din acel moment s-a schimbat totul. Acelei persoane îi căzuse falca. A rămas şocat. Avea gânduri precum: Cum, tu aşa te-ai gândit la fiul tău şi viitorul lui? Cuvintele erau de prisos. I se vedea reacţia surprinzătoare pe faţă, iar eu am realizat, în adevăratul sens al cuvântului, despre definiţia aparenţei, a imaginii temporare care este proiectată în mintea celor din jurul tău.

Eu, după ce că terminasem primul an de facultate, m-am dus în acel atelier să văd şi cealaltă parte a ingineriei, cea practică şi brută unde înveţi concret cum funcţionează lucrurile. Însă oamenii judecă după aparenţe!

Îmbrăcat adecvat pentru acel mediu şi cu tinereţea în obraji, eram judecat de toate privirile sfidătoare a unor proprietari de autovehicule. Da, am învăţat prima lecţie de imagine personală. Despre toate lucrurile aparente şi false care se întâmplă în jurul nostru şi faţă de care nouă ne place să ne dăm cu părerea.

Amintindu-mi această experienţă, vreau să te anunţ că am luat următoarea decizie: ACUM pun STOP!

Am plecat, am făcut o pauză sau numeşte-o cum vrei. Cert este că nu o să ne mai vezi o perioadă. Nu renunţăm şi nici nu plecăm în ţările calde. Poate e contraintuitiv, dar facem o pauză pentru tine. Dacă nu am ajuns destul de sus până acum, ideea este că vrem şi mai sus, căci aspiraţiile sunt pe puţin mari. Astfel, de acum vom lua lucrurile mult mai în serios şi în profunzime pentru tine.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că tragem linie. Înseamnă că ne întoarcem mai puternici, mai documentaţi, mai aproape de dorinţele tale şi rezultatele dorite.

Ce vrem de la tine? O să-ţi dau un chestionar cu întrebări specifice, în care te rog să fii foarte sincer şi să ne spui cu adevărat ce simţi, ce nevoi şi ce dorinţe ai, în raport cu imaginea ta personală şi cu felul în care eşti perceput. Durează maxim 10 minute să îl completezi, iar răspunsurile sunt 100% confidenţiale.

Completează chestionarul aici.

Dacă până acum ai avut nevoi cărora nu le-am acordat atenţie, cert este că de acum înainte vei putea accesa orice informaţie relevantă la un clic distanţă. Trebuie doar să-ţi doreşti asta şi să vrei cu adevărat.

Cât dispărem din peisaj? Cu tot cu această lună, vor fi 2 luni în care tragem să punem la punct toate detaliile ce vor face platforma şi mai bună.

Ce se întâmplă între timp? Nu se închide nici site-ul, nici paginile sociale, iar căile de contact rămân active: adrian@bester.ro sau 0734 818 228, la care îţi răspundem oricăror nelămuriri.

În acelaşi timp, orice feedback, gând, opinie sau părere este binevenită.

Toate acestea au scopul de a te face mai bun şi de a te ajuta să ai un impact pozitiv în viaţa ta de zi cu zi.

Nu avem nevoie decât de un mic impuls din partea ta.

Adrian Bejan

P.S. Ajută-ne să te putem ajuta!

Completează chestionarul aici.

You May Also Like


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *